Zâmbetul zilei

Babacu - Newspaper from Romania -

Published in Romania - Social interactions and entertainment - 01 Dec 2019 16:08 - 0


01.12.2012     


40Babacu6059, Targoviste, Rumania
Cu mult timp înainte ştiam că astăzi va fi o zi deosebită. Exact aşa s-a şi întâmplat. M-am trezit încă de la ora şase dimineţa cu acest sentiment. Este o zi deosebită, iar eu trebuia neapărat să fac ceva pentru a fi, cel puţin, tot atât de deosbit ca şi această zi. În prima clipă nici măcar nu am realizat care este semnificaţia acestei zile şi nici ce ar fi trebuit să fac pentru a fi deosebit, dar imediat mi-am amintit. Este Ziua Naţională a României. Prin urmare asta ar fi trebuit să fac şi eu: să mă simt şi să mă comport ca un român. Bine , bine mi-am spus, dar eu mă comport ca un român în fiecare zi. Pentru a fi astăzi mai cu moţ decât în celelalte zile este neapărat necesar să mă comport ca un "super", ca un "extra", ca un "mega" român.
De aceea, pentru început am căutat vechea mea staţie de amplificare 2 X 100 W şi boxele cu difuzoarele corespunzătoare am răsucit potenţiometrul de volum spre zona în care, cam şters, e drept, scria "max", am conectat la ea jakul de la calculator şi am lăsat, pentru început să curgă acordurile Imnului de Stat, apoi, imediat ce acesta s-a terminat, am continuat cu o suită de manele, in care "anii, banii şi duşmanii" reprezentau tema de bază.
În aceste momente solemne, am auzit o bătaie discretă în uşă care a acoperit pentru o două-trei secunde toată forţa cumulată a celor două sute de watt ai staţiei. Fără să opresc staţia m-am dus să văd cine mă caută la o oră atât de matinală. M-am lămurit cât se poate de repede. În cadrul uşii se afla unul din vecinii mei, care, probabil mânat de aceleaşi sentimente patriotice, ca şi mine, mi-a strigat şi el un colaj de înjurături neaoşe, din care, din cauza intensităţii sunetului din difuzoare am auzit doar parţial nişte cuvinte disparate. Printre cele mai reprezentative fiind "dracului", "nebun" şi "mătii", după care a plecat trăgând după el uşa, pe care am crezut pentru un moment că ar vrea să o smulgă din ţâţâni.
În sfârsit, după ce am reuşit să mă îmbăt cu acordurile acelor minunate melodii româneşti de actualitate, am oprit staţia de amplificare şi am aruncat o privire spre pendula din perete, care arăta deja ora opt. Trebuia să mă grăbesc cu îmbrăcatul ca nu cumva să pierd parada militară, organizată special pentru această zi. Mi-am îmbrăcat repede costumul pur românesc, compus din blugi, jakă şi şapcă, mi-am încălţat in grabă adidaşii ce se aflau pe hol, am încuiat uşa apartamentului şi am coborât cu grabă scările blocului, fără a rata ocazia de a împărţi cu generozitate câteva şuturi drăgăstoase, motanului vecinei de la etajul de mai sus şi câinelui vecinului care mă "sorcovise" de dimineaţă.
După ce am căscat gura la şirurile de militari care au trecut prin faţa mea in pas cadenţat şi la tehnica lor de luptă pe care au prezentat-o, ca orice bun român care se respectă, m-am înghesuit şi eu la porţia de ciolan cu fasole pe care primăria oraşului a pus-o cu generozitate la dispoziţia bunilor români. Nu are importanţă faptul că nu am prins şi eu o porţie, fiind aruncat de trei ori din rând, de entuziasmul celorlalţi buni români, care veniseră şi ei cu acelaşi scop ca şi mine: să-şi etaleze patriotismul. Important este faptul că m-am purtat ca un brav român care îşi apără dreptul la "strămoşescul ciolan".
Puţin afectat de mica mea nereuşită, m-am îndreptat spre casă cu gândul că de mâine va trebui să revin la comportamentul meu obişnuit. Cel de zi cu zi. Dar, lasă, că la anul, de Ziua Naţională a României o să am eu grijă !...

Support

BunnyLiuBunnyLiucrismblognkffnkffnkffnkffnkffPMihaikadioglu278Masjid Al HaramGreeN BrigadEKingSS manInternazionaleArmored shieldLOL2019LOL2019LOL2019LOL2019LOL2019LOL2019HuskyHuskyHuskyHuskyHuskyHuskyHusky

Comments (0)